joi, 19 martie 2015

Recenzie

Jocul Minciunii (#1)- Sara Shepard 


PREZENTARE:

Cum ar fi daca ai avea o sora geamana pierduta cu mult timp in urma? Cum ar fi daca ar disparea exact in ziua in care trebuia sa va intalniti? Cat de departe ai merge ca sa afli ce s-a intamplat?

Cand esti mort, cel mai rau e ca nu mai ai parte de micile placeri ale vietii: saruturi, secrete, barfe… Dar eu sunt pe cale sa fac ceva ce n-a mai facut nimeni: sa-mi repet viata, cu ajutorul Emmei, sora mea geamana de mult pierduta, pe care nici macar n-am apucat s-o cunosc. Am disparut chiar in ziua cand trebuia sa ne intalnim, iar acum Emma incearca disperata sa afle ce s-a intamplat cu mine.

Ca sa dezlege puzzle-ul, singura solutie e sa devina eu. Dar cum sa rada la glumele gastii mele de prietene? Cum sa-l convinga pe iubitul meu ca ea e fata de care s-a indragostit? Cum sa faca pe fiica fericita atunci cand ii imbratiseaza de noapte buna pe parintii mei? Si cum sa pastreze in continuare secretul atunci cand isi da seama ca ucigasul ii urmareste fiecare miscare?

 Sa inceapa jocul minciunii!


Am citit aceasta carte acum ceva timp si nu m-a dezamagit deloc . 

Emma Paxton , o fata care a avut diferiti parintii adoptivi dar niciodata o familie adevarata . 
Sutton Mercer , o fata bogata si rautacioasa care are tot ce isi doreste . 

Viata Emmei se rastoarna cu susul in joc cand descopera un filmulet in care o fata este strangulata si chiar ucisa , iar ce este foarte ciudat este ca acea fata seamana exact ca ea . Descopera mai multe lucruri despre acea fata , ba chiar vorbeste cu " ea " pe mail si hotarasc sa se intalneasca  . 
Emma pleaca spre orasul lui Sutton unde prietenii acesteia o confunda cu Sutton .


Emma este obligata de catre ucigasul lui Sutton sa se prefaca in continuare ca este Sutton . Mi-a placut foarte mult faptul ca Sutton isi retraieste viata prin Emma , vede ce vede si Emma . 


Emma afla diferite lucruri despre Sutton si cel mai greu este ce aceasta le-a dat multora un motiv sa o vada moarta , chiar si prietene ei , propria sora , Laurel.
 Emma incepe sa simta ceva pentru Ethan , un baiat pe care Sutton nici nu l-ar baga in seama . Dar oare si el ascunde ceva legat  de  moartea lui Sutton ? 

Oare va reusi Emma in final sa descopere ucigasul si sa se dea drept Sutton ? De ce nu ? Doar toata lumea minte . 

Aceasta carte mi s-a parut completa . Are aventura, mister, drama
Ador faptul cum este scrisa, tradusa .  Abia astept sa aflu ce s-a intamplat si sa fiu din ce in ce mai aproape de adevar .

Am incercat sa incep si serialul facut dupa serie dar nu mi-a placut pentru ca Sutton nu este de prima data moarta si ca Emma si Sutton se stiau deja . 


V-as da mai multe indicii despre aceasta carte minunata dar apoi ce rost ar fi sa o mai cititi .

O recomand tuturor mai ales celor ce sunt fani seriei " Micutele mincinoase " pentru ca aceste doua serii chiar seamana , dar fiecare are la baza o poveste frumoasa . 

Citate : 

„ O urmăream de o oră pe Emma încercând să văd ce viaţă ducea şi chinuindu-mă să mi-o amintesc pe a mea. Nu că aş fi avut de ales. Oriunde mergea ea, mergeam şi eu. Nu eram pe de-a-ntregul dumirită nici cum de ştiam lucrurile astea despre Emma - îmi veneau pur şi simplu în minte când o priveam, precum textul unui mesaj primit pe e-mail. Cunoşteam amănuntele vieţii ei mai bine decât pe cele ale propriei mele vieţi.”

„ Deşi îşi iubise dintotdeauna mama, nu putea spune că-i simţea lipsa , cel puţin nu Nefericitei Becky, Maniacei Becky sau Lunaticei Becky, care-o uitase la Circle K. În schimb, simţea lipsa ideii de mamă, a cuiva care să fie fidel şi statornic şi care să-i cunoască trecutul şi să se arate preocupat de viitorul ei şi care s-o iubească necondiţionat. Emma născocise pe cer stelele Mami, Tati, şi Emma gândindu-se nu la ceva ce trăise, ci la ceea ce ar fi vrut să trăiască.”

„Aş fi vrut să îi pot răspunde. Aş fi vrut să fac ceva mai folositor decât s-o însoţesc în tăcere ca un vânător de stafii. Era ca şi cum aş fi urmărit un film, doar că nu puteam nici măcar să strig sau să arunc cu popcorn în ecran.”


„Era Nisha, din fotografia lui Sutton cu echipa de tenis. Era petrecerea ei. Se uita la Emma ca şi cum ar fi vrut s-o ridice de ceafă şi s-o azvârle afară. Deşi fiecare părticică din fiinţa Emmei cea fii-drăguţă-şi-nu-produce-belele îi cerea să salute cu mâna şi să  zâmbească, şi-a făcut curaj, s-a gândit la Sutton şi i-a aruncat Nishei o privire veninoasă.”



„ - Cum mai e Nisha ? În week-end m-am întâlnit cu tatăl ei la club. (...) A fost foarte puternică, mai ales după ce s-a întâmplat cu maică-sa.
Emma a pufnit. Dacă puternică era sinonim cu afurisită, atunci doamna Mercer avea perfectă dreptate. 
-Nisha are ceva diabolic în ea.
- Cu prisosinţă, a adăugat Laurel. „

„ - Ce rochie drăguţă ai! a gângurit ea. E BCBG ?
Emma nu şi-a putut stăpâni o mică tresărire de gelozie. Nu numai că Sutton avea o familie, dar mai era şi foarte populară. Cum de ea dusese o viaţă aşa de mizeră, iar Sutton, una atât de frumoasă ?
Eu una nu eram convinsă de asta, având în vedere că Emma trăia, iar eu nu.”





Apoi... l-a văzut! Un tip care zăcea cu faţa-n sus în mijlocul terenului, cu braţele şi picioarele întinse formând un X. 

Emma a scos un ţipăt. Tipul s-a ridicat brusc, ceea ce a făcut-o să urle şi mai tare şi să arunce cu racheta înspre capul lui. Aceasta a vâjâit de-a lungul terenului şi a aterizat lângă fileu. Tipul s-a uitat perplex la ea.
 -Sutton! a spus el după o clipă.
- Ah! a făcut ea.
Ethan a înfăşcat racheta de tenis şi s-a apropiat de ea. Purta un tricou negru, pantaloni scurţi albaştri şi tenişi gri New Balance.
- Sunt atât de bucuroasă că eşti tu ! a spus Emma.
Ethan a strâmbat din nas.
- Întotdeauna arunci cu racheta de tenis spre cei pe care eşti bucuroasă să-i vezi?”


NOTA :





                         
                                                        

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu